Mi-ar place sau mi-ar plăcea?

Exprimările „mi-ar place” și „mi-ar plăcea” sunt adesea confundate în vorbirea curentă din cauza pronunțării similare. Totuși, numai una dintre aceste forme este corectă gramatical, iar aceea este „mi-ar plăcea”.

Explicarea corectitudinii „mi-ar plăcea”

În limba română, construcția corectă pentru exprimarea unei dorințe sau a unei preferințe este „mi-ar plăcea”. Acesta este un construct condițional, unde „mi-ar” este forma de persoana I singular a verbului „a avea” la conjunctivul prezent, iar „plăcea” este forma de persoana a III-a singular a verbului „a plăcea” la conjunctivul prezent.

Astfel, când spunem „mi-ar plăcea”, exprimăm o dorință sau o preferință. De exemplu, în fraza „Mi-ar plăcea să mă duc la munte weekend-ul acesta”, exprimăm dorința sau preferința de a merge la munte în weekend.

Incorectitudinea „mi-ar place”

Expresia „mi-ar place” nu este corectă gramatical în limba română. Forma „place” nu există în conjugarea verbului „a plăcea”. Greșeala apare cel mai probabil din cauza confuziei între timpul prezent („Îmi place”) și modul conjunctiv („Mi-ar plăcea”).

E important să înțelegem că doar exprimarea „mi-ar plăcea” este corectă în limba română. Acest lucru ne ajută să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare și să evităm erorile frecvente în vorbirea și scrierea în limba română. Prin urmare, dacă doriți să exprimați o dorință sau o preferință, asigurați-vă că folosiți „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”.